Craiova meniu:

Craiova la 1914

Alte personaje, alte fapte vin să vorbească de Craiova anului 1914 şi să spună poveştile locului, dezvăluindu-ne o lume feerică, emanând un fermecător parfum de epocă.
Păşim în lumea minunată a Craiovei de odinioară având la braţ însemnările lui Marius Dobrin adunate în paginile volumului „În căutarea memoriei“. Pe străzile vechi ale Cetăţii Băniei întâlnim câteva trăsuri controlate de poliţai. Se urmărea, se pare, protecţia consumatorului de la acea vreme, căci „se stabilise ca nici o trăsură goală să nu refuze un client sau să ceară taxă majorată, nici o trăsură ocupată să nu renunţe la un client“, după cum aflăm din Fondul Primăriei oraşului Craiova, Serviciul Administrativ 63/1915.
Plătim şi noi doi lei, preţul unei călătorii, şi pornim la drum pe străzile oraşului. Câteva motociclete şi biciclete ne taie calea. După câteva minute, o maşină ne depăşeşte tacticos. Poate să fi fost maşina Durkopp 10 HP a lui Budişteanu. Nu era singurul proprietar din urbe al unui astfel de automobil. Piciulescu se mândrea cu o maşină Stoewer 12 HP, A. Klein cu un Berliet şi Jean Shrager cu un Stoewer..


Parcul Bibescu (in prezent Romanescu)

Popasuri în timp

Oprim în faţa Teatrului Naţional vreme de câteva minute şi descoperim restaurantul Ospătăria Naţională, condusde St. Nicoleanu, elev al casei Iordache din Bucureşti, după cum ne informează autorul lucrării care ne călăuzeşte paşii în lumea Craiovei de altădată.
Plecând mai departe, ne atrag atenţie din vitrina Cofetăriei Matache Voinescu de pe strada Kogălniceanu, lângă Palatul Minerva, sortimentele de prăjituri franţuzeşti şi orientale, precum şi cozonacii moldoveneşti, care au adus celebritate acestui local.
Cu altă pagină dată, alegem locul în care am putea gusta o bere şi asculta muzica Regimentului 1 Dolj, în marele salon Basilescu, „unicul local familial, la care se servea bere Basilescu specială tip Pilsner (30 de bani halba, 20 de bani ţapul)“.
În faţa cinematografului Minerva e lume adunată, rulează un film nou. Doamnele şi domnii aşteaptă încă afară. Moralitatea mesajelor trebuie verificată, după cum reiese din înscrierile adunate sub titlul „În căutarea memoriei“: „În ianuarie 1914, domnului inginer al Direcţiei Administrative i se cere să inspecteze toate sălile de cinema pentru siguranţa vizitatorilor. Se urmărea dacă filmele erau traduse şi dacă lasă cumva de dorit în privinţa moralei...“. Lucru important la acea vreme, căci, luând în considerare „referatul despre conţinutul filmelor, întâlnim un comentariu legat de „Tango“, un film despre un dans nou, cu mişcări lascive şi voluptoase...“. Şi la Grădina Minerva se proiectau filme cât timp orchestra era în pauză. Numărul mare de săli de cinema şi mai ales caruselul de spectacole şi circulaţia banilor cu dirijare spre scopuri caritabile sau educative ne dau informaţii legate de una dintre modalităţile de petrecere a timpului liber în societate..


Strada Unirei

Mondenităţile vremii

„În bună parte, ceea ce ţinea de petrecerea timpului liber şi distracţie avea legătură cu lumea restaurantelor, a cofetăriilor. Viaţa mondenă sau a oamenilor obişnuiţi se desfăşura şi în lumea localurilor de bun-gust şi cu oferte pline de savoare.
Pe lângă diversitatea culinară şi suita de băuturi din cele mai diverse, acolo aveau loc şi reprezentaţii artistice care alcătuiau un tablou complet. Astfel, pe strada Unirii 99 se afla un Restaurant şi Theatre de Variete administrat de Emerich Bohm.
La restaurantul Minerva, administrat de Hanz Cristiani, cânta o orchestră naţională după spectacolele de teatru şi circ.
La cafeneaua Smille, din strada Madona, erau primiţi numai cei peste 20 de ani şi era deschisă toată noaptea.
Arpad Silaghi, din strada Elca 22, care are un local cu băuturi spirtoase, cere aprobare pentru «jocuri româneşti şi ungureşti duminica şi de sărbători», iar Lilea Petre, din strada Rahovei 59, cere autorizare pentru «dansuri de distracţie familială», vara, sub cerul liber, în zile de sărbătoare «nefiind cârciumă sau un local unde s-ar putea petrece fapte necuviincioase»“, descrie Marius Dobrin viaţa mondenă a Craiovei de altădată.
Oprim trăsura şi coborâm, neuitând volumul care mâine ne va purta într-o altă călătorie.

(Gazeta de Sud, Craiova - 20 martie 2010)

Meditatii

Username:
Parola:

Creare cont nou - Trimitere parola
Comentarii - Utilizatori

© Universitatea Craiova

Dictionar   Meditatii   Dictionar     SEO Romania   This is my Google PageRank™ - SmE Rank free service Powered by Scriptme