Silviu Lung

Îngerul pazitor al Craiovei Maxima 
(ProSport - iulie 2006)

De numele lui Silviu Lung se leaga performantele Stiintei si ale nationalei din anii 80. Fostul portar regreta înca meciul cu Cehoslovacia, care a aruncat o umbra asupra carierei sale si îi acuza dur pe contestatarii fiului sau, Tibi. 

George PAUNESCU
Silviu Lung nu a fost niciodata un om care sa se multumeasca cu putin. Astazi, la aproape 50 de ani, si dupa o cariera stralucitoare de 23 de ani, portarul Craiovei Maxima a ajuns, în prezent, antrenor cu portarii la Al-Ain, formatia pregatita de Anghel Iordanescu. 
Ca fotbalist, a câstigat cam tot, campionate si Cupe ale României, a jucat o finala de Cupa Campionilor, s-a calificat cu echipa nationala la doua turnee finale, Europeanul din 1984 si Mondialul din 1990. Si pe un ton trist ne spune: “Când te gândesti ca ai fost sus pe un soclu si toti ti se inchinau, te pri­veau ca pe un idol, simti ceva extraordinar, dar acum, dupa ce toate au trecut, iar eu nu mai sunt în poarta, lumea te uita. Evit sa rememorez trecutul pentru ca devin trist, mai ales când rasfoiesc albumele cu fotografii”. 
Nea Silviu, cum îi spun toti, nu mai are rude apropiate la Carei, acolo unde s-a nascut si a început fotbalul. Ardeleanul din el a murit putin câte putin în fiecare an. Vii mai sunt doar un usor accent si mina blânda pe care o afiseaza. S-a atasat de Craiova, locul în care a cunoscut faima si s-a realizat din toate punctele de vedere. Acum este un oltean get-beget. Sta în curtea casei si se lauda ca a reusit sa reziste cu succes mariajului cu o olteanca, Mariana.
Daca stai de vorba cu Silvica despre ca­­rie­ra lui, e posibil sa nu termini într-o sap­­tamâna. Pentru noi s-a oprit la câteva cli­pe memorabile, cum ar fi semifinala cu Ben­fica, transferul sau la Steaua, problema dopajului din 1983 si, inevitabil, acel 2-5 cu Cehoslovacia.
“Dupa episodul Kosice au maturat toti cu mine pe jos. Normal, portarii o patesc cel mai des. Uitati-va la Andoni Zubizarreta, care a fost criticat dupa meciul cu Nigeria din 1998 si toti au uitat câte lucruri bune a facut pentru Spania. Asta am patit si eu, dar si fiul meu, Tibi. Când a gresit, a fost lovit mai rau decât orice portar din România, pentru ca toti îl priveau ca pe copilul lui Silviu Lung. Nu cred ca merita o asemenea critica. E foarte greu sa fii portar, pe umerii tai apasa greul, în spatele tau nu mai e decât plasa. Ai gresit, ai pierdut tot, si lumea te îngroapa dupa un singur meci”, mai spune Silviu Lung. 

“Zoli Crisan a vrut sa moara” 

Unul dintre cei mai buni prieteni din echipa Craiovei Maxima ai lui Lung a fost un alt ardelean, Zoltan Crisan. “Noi doi am venit la Craiova ardeleni, dar cu trecerea timpului ne-am transformat în olteni. L-am sustinut enorm pe Zoli Crisan, dar omul acesta a fost distrus de nevasta lui. Crisan a vrut sa moara! Pentru ca în spital doctorii îi spuneau sa lase tigareta si bautura, el le avea la piciorul patului. I-am dat mai multi bani, Balaci chiar l-a luat în strainatate secund, dar sunt convins ca Zoli nu mai dorea sa tra­iasca”, a explicat Sil­vica drama fostului international, decedat în 2003. 

Nu are spirit de afacerist 

Lung a încercat sa se implice si în afaceri, dar si-a dat seama ca nu este facut pentru asa ceva. 
“Mai demult, când jucam, am cumparat o moara, însa nu am avut timp sa ma ocup. Apoi am început o alta afacere, cu lenjerii, dar nu mi-a iesit. În schimb, Sorin Cîrtu si Rodion Camataru reuseau sa faca bani din orice. În afaceri ai nevoie de oameni de încredere, dar eu nu cred decât în familia mea”, a afirmat Lung, ai carui copii, Silviu si Tibi, sunt portari la Craiova.

---

Desi ii merge bine in Japonia, Silviu Lung s-a hotarit: „Mai stau un an si vin acasa!“ (28 decembrie 2001)

- Cum a fost acest an 2001? Inteleg ca unul reusit, Silviu Lung fiind in prezent singurul antrenor roman in J-League.
- Pentru mine a fost un an cu surprize placute. In anul 2000 am ajuns in Japonia la Nagoya Grampus Eight datorita hobby-ului unui craiovean deosebit, Doru Isac. Sansa mi-a surins apoi si in acest an, in vara am fost numit antrenor al portarilor la echipa mare de la Nagoya. Mi-am desfasurat activitatea pe doua fronturi, adica am activat, in paralel, si la centrul de copii si juniori. Am ajuns la echipa mare fara nici un fel de „propteala“, ci pur si simplu antrenorul Miura - de la echipa de seniori - a fost placut impresionat de munca desfasurata de mine la centrul de copii si juniori. Ce a urmat? Am lucrat, dupa cum spuneam, pe doua fronturi si la sfirsitul campionatului mi s-a propus prelungirea contractului si pentru 2002.
- Si ati acceptat fara probleme...
- Sa fiu sincer, nu intentionam sa mai ramin, dar aceasta oferta a celor de la Nagoya am considerat-o ca pe o sansa profesionala. Si tentanta, inclusiv financiar. Adaugati la aceste amanunte si faptul ca am conditii deosebite de desfasurare a activitatii de antrenor. In concluzie, am acceptat.
- Intre timp, a fost numit un alt antrenor la echipa. Ce a urmat pentru Silviu Lung?
- Miura a fost inlocuit cu antrenorul de la Jef United, un sloven, Sdenko Verdenik, tehnician care a avut rezultate foarte bune cu fosta echipa a lui Nicolae Zamfir, clasindu-se pe locul doi in tur si trei in retur. In Japonia, sistemul este diferit. Cum oficialii clubului Nagoya au fost multumiti de activitatea mea profesionala, si-au mentinut propunerea de a-mi prelungi contractul si pe 2002, chiar daca antrenorul principal Miura a fost demis. Slovenul Verdenik a fost de acord cu colaborarea cu mine si astfel am semnat pentru 2002. Dar va fi ultimul an in afara!
- De ce?
- Este totusi greu printre straini. Am conditii de desfasurare a activitatii profesionale excelente, Japonia este o supertara, am fost inconjurat de prieteni (Doru Isac, Ovidiu Drinceanu), dar, credeti-ma, este greu. Nu are sens sa intram in detalii, doar cei care sint departe de casa si de familie ar putea intelege cu adevarat ceea ce spun. J-League este o sansa pentru mine. La un moment dat insa, aceasta „exilare“, aceasta agitatie, nu stiu daca merita!
- Cum este fotbalul japonez fata de cel din Romania?
- Poate o sa vi se para surprinzator ceea ce va spun acum, dar sint apropiate valoric. Si eu am avut, inainte, o alta parere. Dupa ce am vazut fotbalul din J-League mi-am schimbat parerea. De fapt, cam asa sintem noi, romanii, avem despre noi o impresie fenomenala si pe altii ii ironizam. In plus, japonezii au capitolul „corectitudinea“ meciurilor si sistemul competitional, care este unul stimulativ.
- De exemplu?
- Se fac clasamente separate pentru tur si retur. Daca o echipa se claseaza pe locul unu in tur si alta in retur, nu se comuleaza numarul de puncte intre tur si retur, ci se disputa un meci direct intre cele doua formatii. In ceea ce priveste insa lupta pentru retrogradare, se cumuleaza punctele din tur si retur. In campionat, daca dupa 90 de minute rezultatul este egal, se disputa prelungiri. Echipa care cistiga meciul in prelungiri primeste doua puncte, iar invinsa nici un punct. Daca si dupa prelungiri meciul se incheie la egalitate, ambele formatii primesc un punct.
- Care este programul viitor al antrenorului Silviu Lung?
- Pe 19 ianuarie ma reintorc in Japonia, pregatirea precompetitionala incepe pe 20 ianuarie. Programul este normal: dupa un stagiu in Nagoya, plecam intre 4 si 16 februarie intr-o pregatire centralizata.
- Ce veti face in perioada Campionatului Mondial?
- Jucatorii care nu sint in lotul national vor lua startul, cu echipele lor, la Cupa „Nabisco“. Dupa toate probabilitatile, vor fi 12 zile de vacanta, iar eu voi avea de ales intre a ramine acolo sau sa vin acasa. Sau, ai mei sa vina in concediu la Nagoya. Mai vedem...
- Oferiti-mi citeva amanunte despre oltenii din Japonia.
- Pavel Badea a evoluat in campionatul acesta, 2001, la Avispa Fukuoka si numai ironia sortii a facut ca formatia lui sa retrogradeze. Badea a avut cel mai bun sezon de cind este in Japonia, el facind o foarte buna propaganda fotbalului romanesc. Desi a implinit 34 de ani in acest an, acest amanunt nu s-a observat. Parca era un „pusti“, alerga extraordinar de mult si a fost vedeta echipei. Din pacate, nu a fost ajutat, iar echipa a retrogradat. Nu cunosc in amanunt situatia lui actuala. Si despre colegii si prietenii mei de la Nagoya am numai cuvinte de lauda. Ovidiu Drinceanu a reusit sa califice echipa pe care a antrenat-o la turneul final (in primele opt pe tara) - un rezultat foarte bun. Doru Isac, cel care a coordonat activitatea la centrul de copii si juniori, a preferat sa plece in Singapore, contractul lui Nagoya incheindu-se in decembrie 2001.
- Ce ziceti de Universitatea?
- Este regretabil ca in cadrul clubului Universitatea nu se mai regasesc fosti jucatori ai echipei. Ma rog, doar Nae Tilihoi mai are o functie, am inteles ca este organizator de competitii, nu stiu prea bine. Oricum, e dureros! Trebuie insa sa recunoastem ca omul care da banii este cel care hotaraste. Asta-i peste tot si ca atare situatia trebuie astfel acceptata. Nu pot face alte comentarii despre Universitatea, deoarece nu cunosc amanunte si nu-mi place sa discut despre lucruri pe care nu le cunosc.
- A fost publicata o informatie potrivit careia Tibi Lung n-ar fi exclus sa ajunga in J-League?
- Nici vorba, doar zvonuri. Daca ar putea sa ajunga in J-League ar fi foarte bine pentru el.
- Cum va descurcati cu viata in Japonia?
- Bine. Este insa o lume aparte, dificil de descris in citeva cuvinte. Japonezii? Chiar daca au „ceva“ cu tine, niciodata nu o sa-ti spuna ca sa nu te jigneasca. N-am vazut doi japonezi sa se certe intre ei. Altfel, este o curatenie desavirsita in Japonia. Ce mai, este alta lume!
- Cum ati regasit Craiova?
- Sint roman si nu pot avea decit ginduri de bine despre Romania. Revenit din Japonia, in primele zile am fost putin dezorientat, dar mi-am revenit repede, m-am readaptat la realitate inclusiv la condusul pe dreapta, eu in Japonia conducind pe stinga. Oricum, perioada Sarbatorilor de iarna este una aparte, inedita la noi. Imi place orasul, se simte un aer de sarbatoare, ceea ce demonstreaza preocupare din partea edililor.
- Am uitat sa va intreb despre ratarea calificarii Romaniei la CM din 2002.
- Am fost foarte afectat. Sint roman si m-a durut. Am urmarit la televizor meciul tur, din Slovenia. A fost o partida exceptionala din partea nationalei Romaniei. Nu Hagi a gresit, ci a fost vorba de nesansa. Nu am vazut returul, nu pot comenta si aceasta partida. Spun insa ca zeii fotbalului n-au fost de partea nationalei Romaniei.
(Ion Jianu - "Gazeta de Sud" Craiova)